L'astronomi anu scupertu una "esoluna" intornu à l'esopianeta Kepler 1625b in un altru sistema solare.
A Luna hè un ughjettu celeste chì hè rocciosu o ghiacciatu è ci hè un totale di 200 lune in u nostru sistema sulari. Questu include a Terra luna quale hè u nostru pianeta u so satellitu naturali permanente. Luna orbite a Terra cum'è pianeta terra orbite l stella Sun. In u nostru sistema sulari solu dui pianeti - Mercuriu è Venus - ùn anu micca lune. Ci sò assai pianeti oltre u nostru sistema solare chjamatu "esopianeti'chì sò stati cunfirmati da i circadori, ancu s'ellu ùn ci hè micca cunferma disponibile nantu à e lune. Per a prima volta un paru d'astrònomu Alex Teachey è David Kipping in l'Università di Columbia anu trovu forti evidenza di una luna in un altru sistema di u sulari. Ancu 3,500 esopianeti sò cunnisciuti, hè a prima volta chì una exomoon hè stata scuperta. Sta luna hè orbitendu un gigante pianeta in un altru stella sistema chì si trova à 8000 anni luce da noi. Hè chjamatu 'exoluna'cum'è orbite a pianeta in un altru sistema solare. Stu oggettu celeste hè unicu per via di a so grande dimensione - u diametru hè simile à quellu di pianeta Nettunu o Uranu - è ancu sopra un pianeta gigante di a dimensione di Jupiter è u so accoppiamentu hè statu rimarcatu cum'è "accoppiamentu super-size". L'exomoon hè nove volte più grande di Ganimede di Jupiter chì hè a luna più grande di u nostru sistema sulari. U Hubble Space telescopiu è telescopiu Kepler da The National Aeronautics è Space Amministrazione (NASA) sò stati usati per fà sta scuperta significativa per mezu di investigazioni in distanti stella, pianeta è una luna pussibule.
In stu studiu publicatu in Science Advances ciò chì hè salutatu cum'è una pietra miliare in l'astronomia, Teachey è Kipping anu esaminatu dati da 284 esopianeti chì sò stati scuperti finu à a data da u telescopiu Kepler chì anu vistu in orbite larga per più di un mese intornu à u so étoiles. L'osservazioni sò stati capaci di misurà brevi dimming di a luce di una stella quandu u pianeta passava davanti à a stella, vale à dì durante u transitu. Esoplaneti sò scuperti da l'astrònomu osservendu sta riduzzione di luminosità di a stella chì u pianeta orbita. Stu metudu hè chjamatu "metudu di transitu". I mudelli teorichi di a furmazione di u pianeta ùn sò micca capaci di fà tali previsioni è hè per quessa chì u metudu di transitu hè utilizatu. Stu pianeta (o exoplanet), chjamatu Kepler 1625b era u solu pianeta intornu à a stella particulare. Quandu analizà l'osservazioni, i circadori anu truvatu un esempiu particulari cù caratteristiche interessanti è anomalie. Sta stella hè circa u 70 per centu più grande di u nostru Sole, ma hè più vechja è u pianeta hè à a listessa distanza da a so stella chì a Terra à u Sole. Ancu s'ellu ùn era micca visibile l'ughjettu, ma parechje evidenza insinuava à a so esistenza. In particulare, picculi deviazioni è wobbles anu vistu in a curva di luce. Questu era un risultatu interessante basatu annantu à quale i circadori anu studiatu intensivamente u pianeta per circa 40 ore cù l'usu Hubble telescopiu. Prima è durante u transitu di 19 ore di u pianeta à traversu l'osservazioni stella sò stati registrati. U pianeta hè pensatu chì girava intornu à a so stella in modu tale chì pare chì una pussibile luna tira nantu à ella gravitazionalmente. Quandu u pianeta si trasfirìu davanti à a stella, a luce di a stella hè stata abbassata assai insinuendu chì ci era ancu qualcosa d'altru presente. Questa dimness in a luminosità stellare era simile à u muvimentu di a luna intornu à u pianeta cum'è solu una luna puderia causà stu tipu di percorsu incertu è vacillante è questu hà fattu una forte evidenza.
Osservazioni simili è anomalie in u timing seranu vistu s'ellu qualchissia da fora di u nostru sistema solare (extra-terrestre) fighjulavanu a luna transitu u nostru pianeta Terra. Questa exomoon seria à circa 2 milioni di miglia (3 milioni di km) da a so stella è parerebbe in realtà duie volte più grande di a nostra luna chì appare nantu à a Terra. I circadori pensanu à re-osservà a stella di novu in u futuru per fà più verificazioni, prubabilmente in 2019. Ciò chì anu osservatu in u so primu tentativu definitu puntuale versu stu ghjudiziu è cusì altre pussibulità sò state escluse. Inoltre, a dimensione massiva di l'exomoon è u so pianeta hà aiutatu i circadori cum'è e cose più grande sò più faciuli di detectà. Inoltre, perchè una luna hè in orbita di u pianeta, a so pusizioni cuntinueghja à cambià cù u transitu. Il s'agit d'un accomplissement remarquable puisque les lunes sont autrement difficiles à localiser en raison de leur taille par rapport à la planète hôte et donc présentent un signal de transit faible. U pianeta ospitante è a luna sò tramindui entità gasose, cusì i circadori ùn cercheranu definitivamente micca segni di vita. Bien que ces deux entités se trouvent dans la région habitable de l'étoile hôte où l'eau liquide ou d'autres solides pourraient peut-être exister grâce à des températures modérées.
Questa hè a prima volta chì una exomoon hè stata scuperta. Stu studiu face una dichjarazione straordinaria è parechji astrònomu crede chì tutta questa informazione deve esse captata cun qualchì apprensione è certamenti hà bisognu di più evidenza è più investigazione. Stu studiu, s'ellu hè realizatu cù successu in più, pò furnisce più cunniscenza di cumu si formanu e lune è di chì sò fatti, è cumu si sviluppanu i sistemi planetari è ciò chì u sistema solare hà in cumunu cù l'altri.
***
Fonte (s)
Teachey A è Kipping DM 2018. Evidenza per una grande exomoon in orbita Kepler-1625b. Avanzate Scienti 03 Oct 2018: Vol. 4, nò. 10, DOI:https://doi.org/10.1126/sciadv.aav1784
***
